Stephen Hawking se situează în avangarda oamenilor de ştiinţă care şi-au canalizat eforturile în direcţia unirii teoriei cuantice cu cosmologia. De formaţie fizician teoretician, fără să manifeste înclinaţii pentru astronomia practică, a observaţiilor, Hawkins a creat o operă ce n-a fost încă evaluată, dar care a dat naştere unor ample dezbateri pe tema originii şi naturii Universului.
În anii '60, Hawking a încercat sa demonstreze că universul trebuie să aibă un început şi a descris natura ipoteticelor stele colapsate cunoscute sub numele de „găuri negre" adânc în spaţiu. Dar poate cea mai importantă contribuţie a lui Hawking a constituit-o resuscitarea interesului pentru teoria Big Bang-ului; recent, el a elaborat conceptul unei origini a Universului „cu frontieră fără frontieră".
Ca şi Albert Einstein, Stephen Hawking s-a bucurat de respect din partea presei populare, iar publicul larg a fost educat să-l privească cu deferenţă. Marea lui celebritate se datorează în mare parte afecţiunii de care suferă. La scurt timp după ce a împlinit 20 de ani, Hawking a fost atins de o boală degenerativă, care duce la un sever handicap, numită scleroză amiotrofică laterală.
Născut pe 8 ianuarie 1942 în Oxford, Anglia, Stephen William Hawking este fiul lui Frank Hawking, doctor şi cercetător în biologie specializat în boli tropicale, şi al lui Isobel Hawking. Părinţii lui proveneau din familii din clasa de mijloc şi amândoi studiaseră la Oxford. După al doilea război mondial, Frank Hawking a fost numit directorul Diviziei de Parazitologie din Institutul Naţional de Cercetări Medicale.
De la 13 ani, Stephen a urmat cursurile Şcolii St. Alban, unde s-a remarcat ca un elev bun, dar nu ieşit din comun, situându-se cam pe la mijlocul clasei lui şi nefiind dispus să muncească din greu. Dar în adolescenţă Hawking a început să citească asiduu lucrări de matematică şi fizică. „Ştiam că vreau să fiu cercetător în fizică", avea el să scrie mai târziu, „pentru că era ştiinţa fundamentală." În 1959, la vârsta de 17 ani, a beneficiat de o bursă la Oxford, unde a studiat timp de doi ani, după care s-a mutat la Cambridge. Deşi a fost pe punctul de a se specializa în astronomie, Hawking nu părea „impresionat" de latura observaţională a acesteia, achitându-se de obligaţiile minime ce-i reveneau în calitate de student.
Va prezint astazi partea a II-a a serialului, in premiera pe tara:
Trimiteți un comentariu
Trimiteți un comentariu